Despre monument
Din inițiativa Regelui Carol II, s-a desfășurat un concurs de proiecte pentru realizarea în centrul acestei piețe a unei statui reprezentative a ilustrului său predecesor, Regele Carol I. Deși la preselecție au participat unii dintre cei mai de seamă sculptori români din vremea aceea (de exemplu, Constantin Baraschi – al cărui proiect se află la Ploiești, precum și Oscar Han care a și câștigat concursul!), executarea lucrării a fost încredințată sculptorului modernist croat Ivan Mestrovič. Astfel, statuia propriu-zisă a fost realizată în atelierul artistului de la Belgrad și adusă pe bucăți în țară, doar soclul realizându-se local.
Statuia ecvestră a fost inaugurată în 1939, în anul centenarului nașterii personalității omagiate. La festivitatea de inaugurare, organizată cu mult fast, au luat parte Regele Carol II și Marele Voievod de Alba Iulia (viitorul rege Mihai I), iar apoi s-a desfășurat o paradă paramilitară cu defilarea trupelor F.R.N. (Frontul Renașterii Naționale), organizația politică unică în acei ani, expresie a dictaturii de inspirație fascistă a Regelui Carol II.
Monumentul „Carol I” - martor al istoriei
În decursul timpului statuia lui Carol I a fost martora multor evenimente istorice, cum ar fi defilările ”cămășilor verzi” din vremelnica perioadă când țara se intitula ”Stat Național Legionar” (138 de zile, între septembrie 1940 și februarie 1941). Manifestări cultural-sportive și parade ale carelor alegorice aveau loc necontenit, precum ”Hora Bucuriei” în care s-au prins bucureștenii când armatele române au trecut Prutul (iunie 1941), paradele militare de Ziua Națională (10 Mai) sau defilările anticomuniste și pro-monarhice din noiembrie 1945. Având ca model amenajarea vremelnică de la monumentul lui Mihai Viteazul din Piața Universității, când statuia a fost flancată de două tunuri turcești capturate la Plevna, și opera lui Mestrovici dedicată Regelui Carol I a fost flancată de două tancuri sovietice între anii 1941 și 1944, care au fost capturate în luptele de eliberare a Basarabiei.
Bolșevicii veniți la putere după 23 august 1944 nu au iertat acest afront, iar în 1948, statuia a fost distrusă de autoritățile comuniste, primarul Bucureștiului care a dispus demolarea fiind ”celebrul” asasin de monumente Constantin Doncea. Statuia a fost legată cu cabluri e oțel și ”trasă jos” chiar de cele două tancuri care au flancat-o în anii anteriori. Legenda spune că bronzul de foarte bună calitate a fost topit și reutilizat la modelarea statuii lui V.I. Lenin, opera lui Boris Caragea din fața ”Casei Scânteii”, demolată la rândul ei în decembrie 1989.
Monumentul „Carol I” - renașterea
După anul 1990, s-a pus problema refacerii monumentului Carol I pe locul inițial. În 2006 consemnăm poziția criticului de artă Mihai Oroveanu, care afirma că refacerea acestei statui este singura intervenție demnă pentru Piața Revoluției. Pe parcursul anilor, Ministerul Culturii a purtat negocieri cu urmașii sculptorului Mestrovič pentru obținerea drepturilor de realizare a monumentului după planurile originale, dar demersurile au fost marcate de insucces din cauza sumelor prea mari cerute de posesorii acestora.
În final, Misterul Culturii a organizat un concurs de proiecte pentru realizarea monumentului, undă verde primind proiectul sculptorului Florin Codre, care reprezintă nu o replică fidelă a fostei statui, ci o viziune proprie a artistului. Monumentul a fost dezvelit în anul 2010 de către Casa Regală a Românei, reprezentată de Majestatea Sa Principesa Margareta Custodele Coroanei și de Alteța Sa Regală Principele Radu, asistați de către foștii președinți ai României, domnii Ion Iliescu și Emil Constantinescu.
Regele Carol I, îmbrăcat în redingotă, călare pe un exemplar cabalin care merge parcă în pas de defilare, privește mândru spre zări, conștient de rolul luminos pe care l-a jucat în istoria românilor.
Ocazional, la statuia lui Carol I au loc ceremonii de celebrare a monarhiei din România.